As vrea sa am puterea sa imi luminez viata , sa am in mine atat de multa foarta incat sa ma ridic mereu zambind , sa ma scutur si sa o i-au de la capat cu mai multa forta , cu mai multa speranta , cu mai mult tupeu.
In schimb , nu pot.
De multe ori as vrea sa raman la pamant , sa stau asa stransa si sa zac , sa zac , o zi , doua , o saptamana si sa imi plang de mila , sa plang tot ce am vrut sa fac si nu am reusit , sa plang fiecare lucru pe care l-am gresit ...sa plang viata , moartea, visele , gandurile...care mor si se nasc cu o iuteala greu de controlat.
Cel mai mult as vrea sa stiu ce vreau , sau sa obtin ceea ce imi trebuie.............viata , speranta , bucurie, ...imi este atat de dor sa fiu fericita . Cu adevarat fericita, imi este dor sa fiu copil , desi nici atunci nu am cunoscut fericirea....nu asa cum as fi vazuto eu .
Iubesc sa fiu iubita , iubesc ca sa traiesc , dar cateodata simt ca numai reusesc......